Copiii, soțul și sportul
Anul acesta școlar am avut nevoie să mă bag ca musca unde nu-i fierbe oala pentru a putea împărtăși, fie și parțial și inexact, pasiunea soțului pentru competițiile școlare sportive. Iaca așa, azi am ajuns la "Călinescu" unde a fost găzduită faza pe municipiu a olimpiadei de fotbal pentru U8 (carevasăzică puști sub 8 ani). Au fost delicioși! Au intrat bucuroși și emoționați anunțați la microfon ca reprezentanți ai școlii lor. Lectie de nota 10 a fost seriozitatea și faptul că au intonat și ei imnul național. Publicul adult mai puțin impresionat, dar ei foarte solemni și responsabili, ducând pe umeri gloria viitoare a lor și a școlii lor. Dacă în primele două meciuri au părut neghiobi cu scânteieri pe ici pe colo, finalele mică și mare au ținut publicul în priză. La finala mică aveam și eu favoriți, au pierdut demn la un gol diferență și multă luptă pe teren. Ghinion! Nu au fost neapărat mai slabi ca adversarii, ceasul rău. Și câte nu au ei de învățat din toată ex...